Talex

         Și totuși, cineva trebuie să vorbească despre aceste probleme, învingându-și sentimentul zădărniciei.

         Te întâlnești câteodată cu cărți esențiale și ai  parcă revelația că  nu e totul pierdut, că există oameni, voci, conștiințe cărora le pasă în continuare. Ei scriu cărți, chiar dacă s-au născut în locuri mai puțin fericite, dar poate că tocmai nefericirea le oferă un bun prilej de-a scrie. Te miră existența acestor titluri, sunt o excepție și aproape contrazic logica apatiei generale. Vor trece ani buni, poate decade, și ce va oferi umanității Basarabia, dacă un străin oarecare ar vrea să înțeleagă ceva din partea asta de lume? Cine și-i va mai aminti pe Sangheli, Moțpan, Ciubuc, Braghiș, Tarlev? Probabil, memoria îi va păstra ca pe niște accidente capricioase sau ca pe niște caricaturi nereușite ale istoriei. O poantă, două, un carandaș, un glob de 380°, cel mult.

        L-am citit pe Vitalie Ciobanu mai întâi în Anatomia unui faliment geopolitic: Republica Moldova și, paradoxal, cartea îmi oferea motive de bucurie, cineva a avut curajul și talentul să vorbească, să deceleze diferitele realități basarabene, să le expună publicului exact așa cum se prezintă, fără a le edulcora în iluzii otrăvitoare. Să-ți conștientizezi înfrângerile, eșecurile, neputințele, metehnele înseamnă să faci primul pas spre refacere, e  un semn de însănătoșire. Frica de diferență însă m-a surprins și mai mult, constați că preocupările, obsesiile culturale ale autorului au rădăcini și mai profunde. Textele din Frica de diferență anticipează Anatomia falimentului. Alte câteva observații- În Anatomia falimentului, autorul mi s-a părut mai sobru, mai detașat, în Frica de diferență, însă, revine de multe ori asupra unor afirmații inițiale, le nuanțează sau chiar renunță în a le mai susține.

       Iată adevărată istorie a Basarabiei post-sovietice, o istorie ce nu se rezumă la o înșiruire cronologică, ci caută explicații, cauze, efecte, psihanalizează, interpretează, stabilește analogii și comparații fertile.

       Vitalie Ciobanu ne oferă o fișă clinică a societății moldovenești, o radiografie sinceră și credibilă, autorul ne  va vorbi despre destinul poetului, despre trădarea intelectualilor și intoleranța maselor, despre insidiosul vers – Eminescu să ne judece, despre spiritul critic (mai exact despre absența acestuia), despre postmodernism ca vârstă culturală și nu ca moft sau artificiu, despre fericirea omului sovietic (fericirea pentru toți, nicidecum pentru fiecare individ luat separat), despre specificul basarabean ( pe care nu-l contestă, diferența intervenind atunci când e vorba de atitudinea față de acesta), despre rolul bisericii.  Oferă și soluții ce vizează relația majoritate/minoritate – O bună conviețuire cu minoritățile alolingve va fi posibilă la noi o dată cu repunerea deplină în drepturi a majorității românești din Basarabia, proces care întârzie să se producă.

       Partea a treia a cărții, Fragmente critice, (primele două sunt Intelectualul și cetatea, Eseuri de tranziție) conține recenzii, cronici literare și implicit o invitație la lectură – Vasile Gârneț, Gabriela Melinescu, H.R Patapievici, Octavian Paler, Matei Călinescu, Andrei Pleșu, Mihai Cimpoi, Gabriel Liiceanu, Mircea Cărtărescu, Adam Michnik, Mariana Codruț, Alexandru Ecovoiu, Simona Popescu, Dorin Tudoran, Dumitru Radu Popa.

       Cartea lui Vitalie Ciobanu facilitează dialogul cultural între românii aflați pe ambele maluri ale Prutului, să nu ne mai fie frică de diferențe parcă ar vrea să ne spună. Scrisă într-o limbă română impecabilă, ar putea oferi tinerei generații un model de urmat. De ce oare cărțile bune sunt atât de greu de găsit?!

Vitalie Ciobanu, Frica de diferență, Editura Fundației Culturale Române, București, 1999, nr pag. 304.