Romanul Simonei Popescu reprezintă un alt fel, cu totul inedit, de a face literatură. Nu se citeşte uşor şi nu face nici o concesie cititorului. Un roman/jurnal ce nu prea poate fi povestit, lectura e oarecum incomodă, inconfortabilă, dar cu toate astea eşti pus în situaţia să recunoşti că doar o minte sclipitoare şi un talent îndelung cizelat pot genera o scriitură de o asemenea consistenţă. Personajul- narator îşi rescrie amintirile / senzaţiile / incertitudinile / ezitările cu o precizie chirurgicală, într-o manieră deloc idolatrizantă, mai degrabă cu maturitatea experienţei trăite / sondate / exploatate temeinic. Această incursiune în „văgăunile” memoriei, a căror sedimentare nu face uitate palpitaţiile cunoaşterii, modulează întreg discursul literar.
Simona Popescu scrie detaşat, ironic, autoflagelant, uneori îşi garniseşte textul cu supradoze de cinism. Te sperie! „Exuvii” e un bun prilej de meditaţie asupra întrebărilor – Ce e literatura? Ce poate fi literatura? Cu ce criterii trebuie cântărită? Ce înseamnă stil? Nu ştiu dacă „paradoxul” e o trăsătură a postmodernismului, dar ca element textual, menit să tulbure mintea, e prezent în mai toate textele postmoderniste. Naratorul ţine un jurnal în care ridiculizează existenţa unui alt jurnal propriu, adolescentin. Inventariază expresii şi cuvinte, sensuri ascunse, aduce un elegant omagiu limbii în care scrie. Experienţa copilăriei e aproape una comună la majoritatea oamenilor, însă modul în care e valorificată literar, de către această scriitoare, deconcertează de-a binelea. Unele întâmplări sunt privite de jos în sus, dinspre vârsta copilăriei, altele, petrecute tot atunci, din sens invers.
Personajul- narator îşi inventează o lume, o clădeşte din cuvinte, se joacă în (cu) ea, îşi re-trăieşte copilăria, o înţelege, o descompune, o întoarce pe toate feţele, uneşte imaginile într-un tablou complet. O carte despre cum se declanşează fluxul memoriei şi de ce nu – despre arheologia senzaţiilor.
Exuvie – piele lepădată de un artropod sau de un şarpe.
– învelişul rezultat prin năpârlirea şi ieşirea insectelor adulte din pupe.
( Simona Popescu, Exuvii, Ed. Polirom, 2007, 328 pag.)