Talex

             Am avut parte de o campanie electorala zgomotoasa, tumultoasa, mustind de promisiuni, de amenintari si vorbe grele, aruncate cu o usurinta pur romaneasca. Un exemplu de cum nu trebuie sa fie o campanie electorala ! Totusi, incrancenarea taberelor participante, jocul de-a exit poll-ul, participarea masiva la vot (spun unii – 58%) confera acestor alegeri o anumita unicitate. Personal, eram aproape sigur ca Traian Basescu va pierde, nu am pus mare pret pe sondajul INSOMAR-ului, 8% in favoarea lui Geoana era, parca, prea mult, dar un 52% la 48% tot as fi crezut. N-a fost sa fie !

          Dezbaterea finala, dintre cei doi candidati, am ascultat-o la radio, fiind lipsit de imaginea « spectacolului », l-am dat castigator la limita pe T.Basescu. Dupa ce am privit acel « fight club » pe un portal de stiri, senzatia ca Base l-a invins clar s-a accentuat, prestatia lui Geoana a fost jenanta, ca a unui elev silitor prins cu lectiile neinvatate, zapacit, slab, fals, incercand sa  ascunda  aceste neajunsuri sub masca diplomatiei politice si a marei reconcilieri nationale. Nu i-a reusit, avand aproape toata presa de partea sa  – TVR, Realitatea, Antena3. Romanul, vazandu-l pe T.Basescu ba la OTV, ba la Etno, ba la B1, se intreba cum de presedintele tarii a ajuns sa fie marginalizat intr-un asemenea hal, parea o victima sigura. Linsajul mediatic, « monstruoasa coalitie », toate impotriva unui singur om, nu l-au putut infrange. De ce ? Pentru ca, in ochii electoratului, Traian Basescu a aparut in postura unei victime, a unui marginalizat si a unui haituit, impotriva caruia trag toti politicienii din dreapta cea mai liberala pana’n stanga cea mai sociala.

         Am urmarit cu atentie articolele lui CTP, A.Plesu, I.Cristoiu, in special cel din urma il dadea sigur perdant pe Basescu, invocand exemplul – I.C.Voda, ca dupa alegeri sa se lanseze in explicatii si paralele minutioase, menite sa justifice aceasta surprinzatoare victorie. Cineva spunea ca aceasta campanie electorala poate fi rezumata la topaiala de trei secunde a lui Mircea Geoana. Dansul stia rezultatele exit poll-ului, de ce s-a bucurat atat de sincer-nevinovat ? a multumit tuturor, ca un castigator la gala premiilor Grammy, l-a felicitat pe Crin, spunandu-i ca este in primul rand victoria sa (acum sa intelegem ca e in primul rand infranagerea lui Crin) a invocat divinitatea, si-a pupat copilul, sotia scapa o lacrima prezidentiabila, in timp ce Becali, ca un arhanghel dezaripat, si-o stergea, suvoaie de flori curgeau inspre cei ce au eludat infima diferenta a sondajelor, ticluite tot de ei…

         M-am culcat  usor  dezamagit, dezabuzat de implacabila realitate,  cu un incapatanat regret ca Base si-a luat-o, la mustata, acum imi doream ca sondajul Insomar-ului (cel cu o saptamana inainte) sa fi fost unul real. Macar sa pierzi clar, ca sa nu-ti para rau ! Dimineata, a doua zi, imi suna telefonul, Mihai (liberal convins, a votat cu Base pe la 19.30, numai sa nu iasa comunistii lui Iliescu) imi spune cu o vadita emotie in glas – a castigat Basescu ! Mai sa fie ! M-am culcat cu un presedinte si ma trezesc cu altul ! Ca apoi sa aflu ca diaspora a puncat decisiv, ca basarabenii au votat in proportie de 95% cu Basescu si ca PSD-ul contesta alegerile, adicatelea s-a produs o incomensurabila frauda electorala.

         CTP scrie bine, transant, aproape « chirurgical », a mers si dansul la vot ca tot romanul, am dedus pentru cine si-a dat votul. In ultimul sau articol, de dinaintea alegerilor, recunoaste victoria lui Base din lupta televizata, dar parca are o simpatie ascunsa, o compasiune taraganata fata de sacrificatul Geoana. Fraza de final il tradeaza pe CTP –«  ori esti om, ori o hiena …(referire clara la Base) . Eu merg la vot ! » A.Plesu explica si dansul (postelectoral) de ce l-a ales pe « marinar ». In esenta – prefera un om cu o inteligenta vie, decat o marioneta politic-trucata. M.Cartarescu si H.R. Patapievici isi justifica alegerile facute, apeland cam la aceeasi argumentatie.

         Citeam pe un forum : « Nu voiam sa merg la vot, m-am saturat de Base, dar voi, Realitatea, Antena3 – Gadea, Stan, Ciutacu, Ciuvica,  voi m-ati convins sa o fac, sa-mi iau buletinul si la, aproape, 20.00, sa intru in cabina de vot si sa ard o stampila fierbinte pe sigla PD-L-ului ! »

         Ciutacu face si afirmatii mai belicoase : « sa mai aud pe unul ca imi vorbeste de romanii de la Chisinau, ca il scuip ! »

        Fiind basarabean, incerc aici o explicitare a votului basarabean, din ce considerente basarabenii si-au reconfirmat presedintele :

                          1. Primul presedinte roman care nu s-a sfiit sa-i numeasca deschis « romani » pe locuitorii R.Moldova. (va amintiti – cele 3-4 milioane de romani)

                        2. In mandatul dansului a fost deblocat procesul de acordare a cetateniei romane si chiar a inceput sa functioneze bine.

                         3. Aditudinea presedintelui Romaniei, de dupa 7 aprilie.

                          4. Impactul declaratiilor pe parcursul celor 5 ani de mandat, cu privire la romanii basarabeni (nu e vorba de populism ieftin sau de o derizorie propaganda ideologica).

                          5. Interesul acordat studentilor basarabeni veniti la facultatile din Romania.

          O intamplare semnificativa : Eram stransi acasa, 2006, sfarsit de decembrie, ca de obicei ciocneam simbolic un pahar de sampanie cu o ora mai devreme, odata cu rusii, dupa care asteptam ora 12 pe TVR1. Iese Basescu pe scena, se bucura inca de o simpatie consistenta, isi incepe discursul, iar noi asteptam, intreaga familie, oare de noi, basarabenii, va zice ceva ? A multumit tuturor romanilor, a facut urari care mai de care si deodata si-a adus aminte…parca uitase ceva…da, de romanii basarabeni, de cele 4 milioane de dincolo, care tot vor in UE, care tot vor acasa…Am rasuflat toti odata usurati, incordarea ne-a parasit, o usoara tristete ne-a invaluit inaltul fruntilor, noi mai avem de asteptat…dar UE e la Prut, in care, daca vreau, ma si pot scalda…De asta l-am votat pe Basescu, ne-a redat speranta…sau cel putin ne mintim cu aceasta idee…

            Traian Basescu a reusit sa convinga o parte insemnata a votantilor ca el est presedinte jucator si nu un presedinte jucarie. V-a placut azi noapte la Vantu ? intrebarea care i-a provocat un KO tehnic lui Geoana – o sursa inepuizabila de de glume – seara presedinte, dimineata prostanac !, gluma din 2 cuvinte – Geoana, presedinte ! Se zvoneste ca nu mai exista bancuri cu Bula…

            Si acum sensurile unui cuvant (mogul), atat de utilizat in ultima vreme…

1. persoana care face parte din dinastia mongola care a cucerit India in sec. XVI-lea.

2. (fig). persoana importanta, in industrie, finante, presa, cu puteri discretionare; magnat.

            Draga cetitoriule, am scrisu si io asa cum am crezutu de cuviinta, cum s-au intamplatu faptele in memlechetul nostru…

p.s intre timp Base a si inceput sa ma dezamageasca, degeaba s-a mai pocait «  unii mi-ati dat incredere, altii mi-ati dat o lectie »…

Read Full Post »

 Un text scris de FRATICA, l-am citit, mi-a placut, de o inocenta adolescentina, parca m-as fi delectat cu un fragment din Ilf si Petrov…

   Pe V l-am cunoscut acum vreo trei ani, pe atunci eram clasa a X-a, iar el  anul trei la Colegiul Teologic.Pană atunci nu credeam că pot exista oameni cu un asemenea farmec; pe el îl reprezenta întru totul dictonul  ,, timp de cinci minute te ajută farmecul,dar mai departe ar fi bine să ştii ceva”, însă culmea, el mai şi ştia ceva.

  De la început m-a frapat profilul său; seminarist în an superior, căruia ,,muzele” şi ,,licoarea bahica” nu păreau a-i fi deloc străine. Însa pe lângă această nebunie frumoasă, mai avea ceva, ceva ce multora le lipseşte, ceva greu de definit, probabil bunul simţ sau genul acesta de valori, ce în ochii noştri nu mai sunt ,,cool”, ,,funny”.

  Prima noastră întalnire a avut un caracter comic.Totul s-a redus la o cutie de bomboane.El, ,,fin negociator”, era dispus să mă ajute să găsesc un loc in cămin, aproape dezinteresat, aşa ca între colegi, doar  pentru o cutie de bomboane. Nici eu nu sunt chiar un novice, adulmec de la o poştă când cineva încearcă sa mă ,,ajute”.Până la urmă totul s-a rezolvat bine pentru amândoi; am obţinut locul în cămin, iar el tot respectul meu, bineînţeles fără bomboane.

 Viaţa de cămin m-a ajutat să îl cunosc mai bine…De aici începe adevărata  poveste… Cu el  m-am pornit la şcoală şi am ajuns la mare…De la el am învăţat cele mai complícate, cât şi cele mai simple lucruri. El m-a învăţat că important nu e ce găteşti, ci cum găteşti. El m-a învăţat că şi atunci când nu eşti foarte bun într-un domeniu trebuie sa faci acel ceva cu plăcere şi dezinvoltură şi ceilalţi te vor respecta pentru aceasta.

  În dimineaţa zilei în care trebuia să se prezinte la poliţie, având citaţie, el nu a făcut decât să se trezească,să caşte, să zică simplu şi inofensiv: ,,dacă le trebuieşte, o să mă găsească ei” şi să se culce înapoi.

  Încă din iarnă a inceput să ,,turuie” că lui îi va pica la examenul de BAC,  la română oral, subiectul – Alexandru Lăpuşneanu. A fost singurul subiect pe care l-a învăţat şi nici măcar pe acesta nu-l ştia bine, dar intuiţia nu l-a trădat.

  Uneori îl credeam fraier când vedeam că pentru a stinge lumina nu folosea întrerupătorul, ci un papuc sau când ,,încurca” licoarea bahică cu apa. Însă  în momentul în care, fiind imobilizat pe un pat de spital, am aflat că a dat buzna într-o bancă şi practic a forţat un funcţionar să expedieze un fax, am realizat că am avut alături un prieten adevărat ,nebunatic, dar de o nebunie frumoasă. Mă gândesc că dacă am avea cu toţii un pic din ,,nebunia” lui, din dragostea lui de a trăi clipa, cu siguranţă am fi mult  mai fericiţi.

  Ne mai întâlnim şi astăzi, ne întâlnim rar, eu am 20 de ani,el 22, dar totul este la fel… continuă să mă înveţe un singur lucru…

Read Full Post »