Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 15 martie 2012

              Da, am rămas perplex! Centrifuga, cartea lui T.O. Bobe, ar putea fi cu greu atribuită unui gen literar . Am fi mai aproape de adevăr dacă am numi-o – un lung poem în proză, compus din două părţi Spirala şi Bucla. Spirala posedă o viziune cinematografică, ca în filmele moderne  ochiul se strecoară în toate ungherele şi răscoleşte prin toate cotloanele trupului. Cotidianul, detaliul, amănuntul conţin semnificaţii majore ale unei existenţe strâmtorate de geometria pereţilor. E ca şi cum ai scăpa din mâini o vază şi ea s-ar face ţăndări şi apoi ai culege de pe jos un ciob, atât cât să-l poţi ţine între degete şi privindu-l la lumina zilei să regăseşti la o scală milimetrică imaginea florilor care au locuit vaza şi imaginea camerei, să-i regăseşti memoria intrauterină, întreagă şi nealterată.

           Iar Bucla e a lui Nea Gică, cel mai mare frizer din lume, ce versuri frumoase se pot scrie despre un frizer care tunde un singur fir de păr, unul singur nu pentru că atât ar vrea el să tundă, ci pentru că fotbalistul sau tenorul chiar are un singur fir de păr. T.O. Bobe reciclează clişee, versuri (când a bate vântul prin părul tău, parc- aşa era, o continuu eu, să-ţi aduci aminte de numele meu, eram prin clasele a III- a, a IV-a şi răspundeam la anchete de genul ăsta), formule poetice consacrate, iar ceea ce rezultă de aici e în acelaşi timp şi parodie şi pastişă şi ironie.

        Centrifuga poartă pe umeri şi o poveste muzicală, comunică prin intermediul intertextului cu piese de dragoste româneşti, cu o experienţă culturală acumulată de decenii bune. Aţi privit vreodată o centrifugă? Aţi privit vreodată într-o centrifugă? Fie ea măcar şi apicolă. Viaţa ca spirală. Şarpele Uroboros. Punct.

(T.O. Bobe, Centrifuga, Ed. Polirom, 2005, 120 pag.)

Read Full Post »

Sex şi dicţionare

          De la Radu Pavel Gheo înveţi doar lucruri deştepte. E verificat! DEX-ul şi Sexul ne oferă trei porţii – de cultură, de natură şi de umplutură. L-am citit întotdeauna cu plăcere şi în Românii e deştepţi şi în Adio, adio patria mea cu î din i cu  â din a. Ce ne facem cu DEX-ul, lucrare de căpătâi, după cum se vede. Uite aşa, p-aci colea, (aşea se vorbeşte în Muntenia) am greşit locaţia! Mi-am ratat vocaţia. Cuvântul locaţie are un alt sens decât cel pe care il dă majoritatea, adică de loc, recunosc, până să mă întâlnesc cu porţiile lui Radu Pavel Gheo ziceam strâmb şi eu – călătoresc în varii locaţii. Porţia de cultură încearcă să cureţe (igienizeze) limba română de tot soiul de devieri de la normele sensuale.

În porţia de natură DEX-ul devine pudibond şi asta din cauza Sexului, refuză să înregistreze termenii care fac referire la iubirea trupească, de fapt îi ţine minte doar pe cei livreşti, în timp ce pe cei populari, mult mai uzuali şi  mai plini de esenţă îi ignoră. De parcă nici n-ar exista! (Asta e o frază de sfârşit de roman)

Ehei, sunt doar câteva din temele luate în colimator de Radu Pavel Gheo.

(Radu Pavel Gheo, DEX-ul şi Sexul, Ego Proză, Polirom, 2005, 288 pag.)

Read Full Post »