Trăiesc un acut sentiment al imposturii
Şi o mai mult decât tristeţe
Pe care nu o pot descifra
Am început anul prost
Anul a început prost
Neglijându-mi prezenţa
În ţara mea, în aşchia de ţară
Mor oameni, tineri
Ca nişte vite, la abator
Iar unii spală asfaltul de sânge
Cu un gest firesc
De parcă ar şterge un geam prăfuit
Nu ştim cine suntem
De aici întreaga tragedie
Alţii fac contrabandă cu ţigări
O ţară de contrabandă
O ţară la negru, monocromă
În subsoluri
Sentimentul imposturii
Să revin
Cine dracu te-a pus
Sa scrii pe Voxpublika
Ai mari carenţe ortografice
Scrii „vinei” în loc de „vinii”
Crezi că „vindicativ”
Înseamnă „vindecare”
Ai vrea să te retragi în cuvinte rare
Vorba poetului
Dar să nu le mai ratezi sensurile
Să priveşti filme bune
Să nu-ţi pară rău că vieţuieşti
Şi să ştii să te bucuri de A
Talex 