Talex

         Venirea Alianţei la putere în R. Moldova ,în anul de pomină 2009, a obnubilat toate celelalte evenimente de pe mapamond. Nimeni nu mai vorbea de Irak sau  de Afganistan, de World Trade Center sau de gripa aviară. Evenimentul secolului avu loc prin coborârea în parlamentul Republicii Moldova a unei Alianţe. Abia îşi obţinuseră mandatele de parlamentari că deja şi ultimele promisiuni fuseseră realizate. Între timp poporul se adunase într-o societate, se stabiliseră ţepene ierarhii valorice, cu venirea Alianţei moldovenilor li s-a luat pieliţa de pe ochi. Acum totul părea minunat, am putea zice chiar desăvârşit. Ţara, da mai bine îi zicem republică ca să nu fiu acuzat de vreo subversiune, înflorea, drumurile duduiau de maşini, în trei luni toate şosele din republică au fost asfaltate, dar absolut toate, încât nemaiavând ce asfalta, asfaltatorii asfaltau chiar şi neasfaltabilele ogrăzi ale oamenilor. Moldova devenise o ţară de asfalt, pardon Republică! Când au terminat cu infrastructura rutieră şi-au adus aminte de art. 13 din Constituţie, în trei timpi şi trei miscări Vlad, Marian şi cu Mihai au dat un copy paste  Declaraţiei de Independenţă şi problema a fost rezolvată. Surprinzător nimeni nu a protestat, în Moldova nu mai erau comunişti, poate doar vreun comsomolist ca mine. La nici şase luni de la începutul guvernării Moldova inaugura gazoductul Iaşi-Ungheni, conexiunea Fălciu-Goteşti era de două luni dată în exploatare. Raiul pe pământ, nu alta. Populaţia Republicii creştea covărşitor, natalitatea explodase  ca o mămăligă nesupravegheată, încât autorităţile au fost nevoite să aplice măsuri (chinezeşti) de descurajare. În a noua lună de guvernare republica aduna 5 milioane de locuitori, în ritmul ăsta în câţiva ani nu mai aveam să încăpem între Prut şi Nistru, aşa că se impunea ideea reîntregirii ţării, на левой стороне Днестра locuia puţină lume, vreo 400 de mii, aşa că moldovenii s-ar fi putut muta în rezervaţie, loc era destul. Dar până ca acest gând să părăsească creierele celor trei, moldovenii săriseră de şase milioane.

         Multe lucruri bune s-au mai întâmplat în republică, taxa auto a fost micşorată de 10 ori, să fi văzut cum veneau acum bulgarii şi lituanienii să înmatriculeze maşini la noi, se călcau în picioare, mai erau şi alte etnii occidentale, dar nu mai pierdem timpul să le enumerăm . Salariile, dar pensiile? Şi bursele studenţilor, era să uit. Dublate? Triplate? Înzecite? În fiecare lună creşteau de trei ori. De la o vreme se zvonea că din cosmos nu se mai observă zidul chinezesc, nici alte minunăţii, doar una singură care se aseamănă cu un strugure de poamă (sau poate c-un ciorchine). Imaginea acestui strugure devenise reprezentativă pentru întreaga civilizaţie umană, ce tot piramide, turnuri şi  bazilici!

       Alianţa făcu doi ani de guvernare! Vă puteţi imagina câte minunăţii au mai avut loc în acest răstimp, dacă doar în primele nouă luni trăiam mai bine decât norvegienii şi elveţienii la un loc. Şi populaţia creştea! Fraţii noştri români, când au văzut ce paradis se naşte în vecinătatea lor, au început să ceară cetăţenia statului nostru, da cum adică, de ce n-ar avea dreptul, doar vorbesc aceeaşi limbă, au aceeaşi cultură ca şi noi. Să-i fi văzut cum se călcau în picioare pe la proaspăt  înfiinţata Autoritate Naţională pentru Cetăţenie. Veneau cu zecile de mii. Trebuie să precizez însă un lucru, ei chiar se stabileau în Moldova şi deveneau statalişti.

        Moldovenii tare îşi mai iubeau republica, dovadă că se înmulţeau fabulos, se bucurau de viaţă ca nişte îngeri plutitori. Moldova era împădurită masiv, butaşi rezistenţi erau plantaţi pe dealurile dezgolite, care nu mai erau dezgolite după ce butaşii (rezistenţi parcă?) dădeau rod. Vii cărnoase şi păduri  umbroase, bălţi pline de peşte şi iazuri meditative, flori exotice şi fragranţe idelebile, fericire şi nemurire plus o Alianţă care se tot urca în înaltul cerului, se tot urca, se depărta, nu se mai vedea, sus, sus de tot Alianţa plutea printre nori cirus, ca o bulă de săpun ieşită de pe buziţele unui copilaş. Sus… Alianţa!